un tremur obosit..imi cutreiera fiinta..
sunt eu..esti tu...da noi..asemeni unui copac care trece prin anotimpuri sau ..anotimpurile trec prin el..scrijelind pe scoarta..amintiri-iubiri-lacrimi-dureri-indoieli...dar noi nu ne multumim privind cum creste..inmugureste,inverzeste,infloreste ba chiar mai mult - ne hraneste!
..noi vrem totul asa cum vrem noi. si incepem sa taiem..ori o creanga e prea jos,ori frunzarisul pe cealalta e prea putin...ori pur si simplu ni se pare ca il putem modela `mai bine..`
Apoi vine un moment in care.. observi ceva..ce nu da bine,ceva ce ..nu iti mai comvine.. in munca ta `modelatoare`- s`a strecurat o mica(MARE) eroare..--dar cum?imposibil,doar tu esti artistul iar el...planta schimbatoare.. Si te gandesti.ca mai trebuie sa tai putin,putin -pana va prinde, o alura potrivita.. Un stejar?
.. dar..acum e ... un stejar cu coroana zdrentuita.. si te trezesti intr-un final cu opera in mana .. dar acum vezi..ca ce-a ramas... e-o scandura batrana..iar jos.. doar rumegus..si huma..
*te regasesti?
sau.. preferi doar sa privesti ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu